Leteratura scrita te na nsci numineda „pitla“ rujeneda à de bujën de traduzions. Chi che scrij leteratura per rumanc o per ladin y uel nce unì liet oradecà, muessa unì ciancià te una dla majera rujenedes ntëurite. Mëndra che na comunanza linguistica ie y plu che si rujeneda resta sucrëta. L cërtl de persones che scrij te chëla rujeneda y che ciancia da chëla rujeneda ie scialdi pitl. Muessa pa perchël scritëures dla Rumantschia y dla Ladinia ciancé nstësses o nstësc si tesć letereres? Garata pa chël? Ciuni ie pa i rëms y i lims a fé traduzions da na rujeneda puech sparpanieda ora te rujenedes standardisedes?
Chësta y d’autra dumandes unirà jaminedes tla descuscion danter la y i scritëures Gianna Olinda Cadonau, Roland Verra, Leo Tour y Rut Bernardi cun la redadëura dla cësa d’edizion Raetia Verena Zankl y i tradutëures letereres Claudio Spescha y Alma Vallazza. La descuscion unirà fata tla rujeneda tudëscia. L muderadëur sarà l jurnalist dla Rai-Ladinia a Bulsan y scritëur Mateo Taibon. Danora saral mo da audì letures letereres curtes (per vallader, sursilvan y gherdëina cun traduzions tl tudësch y/o tl talian) de Gianna Olinda Cadonau, Roland Verra, Leo Tuor, Rut Bernardi y mujiga de Bibi Vaplan.
L prugram ala menuda y nfurmazions n cont di partezipanc giatëis tlo.
Manifestazion metuda a jì da: Consulat Svizer a Milan (tl cheder dla Emna Rumantscha) y ZeLT – Zënter europeich per leteratura y traduzion, cun l sustëni dl Assessorat per la cultura ladina y la Scola de Mujiga de Gherdëina.